Eminent cardiolog şi ministru al sănătăţii în două guverne succesive, Aurel Moga a fost unealta folosită de autorităţile comuniste pentru înlăturarea lui Iuliu Haţieganu de la conducerea Clinicii medicale I din Cluj. Ce crede dr. Mihail Mihailide că s-ar fi putut afla în spatele acestui episod ruşinos, citim la rubrica Medicii şi morbul puterii.
Tabloul clinic al reacţiei alergice la consumul de fructe de mare variază mult în severitate, de la simptome orale uşoare la anafilaxie ameninţătoare de viaţă. Acesta este detaliat de dr. Ovidiu Berghi.
32 de instituţii bucureştene au participat în acest an la deja tradiţionala Noapte a muzeelor. Povestea unei seri culturale începute din timpul zilei, în reportajul realizat de dr. Raluca Bulea.
Sub egida Societăţii Europene de Boli Infecţioase Pediatrice (ESPID), Braşovul a fost din nou gazda cursului de vaccinologie şi antibioticoterapie organizat în Aula mare a Universităţii „Transilvania“. „Capul de afiş“, anul acesta, l-au ţinut prezentările vizând infecţia pneumococică, cu detalii privind serotipurile circulante în România. O relatare amplă semnează dr. Aurel F. Marin.
Speranţa de viaţă a pacienţilor cu boli rare a crescut substanţial în ultimii ani, iar odată cu aceasta şi costurile din sănătate. La dilema: câte vieţi se pot salva şi cu ce „preţ“? încearcă să răspundă dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, în cadrul rubricii Jurnalul unui medic cosmopolit.
Istoria bogată şi activitatea de vârf sunt fericit reflectate în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ Bucureşti. Continuând seria În căutarea istoriei medicinii prin spitale, dl dr. Constantin Bogdan parcurge trecutul glorios al unităţii-fanion a medicinii militare din ţara noastră.
Boala coronariană şi manifestările sale reprezintă, în lume, principala cauză de morbiditate şi deces. Pe lângă factorii de risc „tradiţionali“ dobândiţi, evitabili şi modificabili, se consideră că jumătate din riscul bolii coronariene ţine de predispoziţia genetică. Cercetările care au început să elucideze „misterul genetic“ al patogeniei acestei boli, cu implicaţii în abordarea sa terapeutică, sunt discutate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe